Încrederea înseamna cunoasterea celuilalt. Inseamna sa stii cat mai bine care sunt valorile si convingerile sale: ce respecta, ce cauta in viata si in ce crede – si sa i le respecti.
Cu toate acestea, atunci când sunt vulnerabili unii fata de altii, oamenii capata încredere absoluta. Vulnerabilitatea se refera la: slabiciuni, deficiente de pregatire, neajunsuri interpersonale, greseli, solicitari de ajutor dar si recunoasterea publica a valorilor si convingerilor personale. Atunci când stiu care le sunt valorile, convingerile si calitatile / abilitatile / aptitudinile, ei îsi recunosc in acest fel slabiciunile, defectele si lipsa anumitor calitati.
Urmatoarele comportamente nu vor ajuta niciodata la formarea increderii intr-o relatie:
- ascunderea slabiciunilor si a greselilor
- ezitarea de a cere ajutor
- ezitarea de a cere sau a oferi pareri si impresii
- tragerea de concluzii pripite despre celalalt si judecarea lui
- timp si energie cheltuite incercand sa faci impresie
- sa porti pica
Doar atunci când nu se mai simt incomodati de ideea de deschidere fata de celalalt, oamenii pot începe sa actioneze fara sa se mai cenzureze, fara sa mai încerce sa se autoprotejeze. Relatiile lipsite de aceasta încredere risipesc foarte mult timp si energie întretinând comportamente ascunse, pentru pastrarea reputatiei personale, pentru controlul comportamentului propriu si al celuilalt.
Pentru construirea increderii, oamenii ar trebui sa invete sa:
- ceara ajutor
- recunoasca cand nu pot sau nu stiu sa faca ceva
- isi recunoasca slabiciunile si greselile
- accepte pareri despre faptele lor, pe care sa le foloseasca pentru a fi mai buni
- nu ii judece pe ceilalti, ci sa incerce sa ii inteleaga
- isi spuna parerea deschis
- ofere si sa accepte scuze
În plus, emotiile si povestile personale sunt un bun instrument pentru construirea încrederii.
Sursa: Patrick Lencioni - Cinci Disfunctii ale Muncii in Echipa
Foto: WallSave.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu