duminică, 16 februarie 2014

Terapia prin lectura


Foarte mulţi dintre "specialiştii" vremurilor noastre clamează, cu un aer doct, că vremea cărţilor şi a revistelor tipărite pe hârtie a murit sau, în tot cazul, este pe cale să apună, fără întoarcere. În viziunea lor, locul cărţilor va fi luat de aşa-numitele e-book-uri [...] Apoi - se spune - revistele vor fi complet înlocuite de internet şi de atotputernicele televiziuni, la fel ca ziarele.

Recent, minţi luminate din domeniul computerelor şi al neuroştiinţelor au publicat [...] câteva cărţi revoluţionare despre rolul lecturării cărţilor tipărite în menţinerea sănătăţii creierului şi a psihicului, dar şi pentru obţinerea unor performanţe intelectuale superioare şi chiar în vindecarea unor boli. Studii bine elaborate au arătat faptul că sistemul nervos al omului nu este făcut pentru stimularea obositoare şi continuă prin intermediul monitoarelor calculatoarelor şi al televizoarelor, ci, mai degrabă, pentru citit.

Studiile ştiinţifice [...] au stabilit că citirea cuvintelor scrise pe hârtie generează o capacitate de concentrare net superioară, decât dacă s-ar citi aceleaşi cuvinte pe ecranul unui monitor. Mai mult decât atât, atunci când voluntarii au citit de pe hârtie, capacitatea lor de a face corelaţii şi asocieri inteligente pe textul respectiv s-a dovedit mult mai mare decât atunci când priveau pe ecran. Analiza undelor cerebrale a arătat că însuşi gestul de a întoarce pagina şi atingerea hârtiei au un efect benefic asupra creierului.

După cinci decenii de televiziune şi alte două decenii de internet, specialiştii în neurologie şi psihiatrie din Statele Unite s-au văzut confruntaţi cu un val fără precedent de boli şi tulburări care îi afectează, în principal, pe copii şi pe tineri. Procentul copiilor cu autism, sindrom Asperger, depresie, depresie bipolară a crescut într-un ritm cel puţin îngrijorător, de la un an la altul. Noile generaţii au o tendinţă clară de a fi nu doar mai puţin instruite, dar şi mai însingurate, mai vulnerabile psihic şi extrem de instabile emoţional.

După primele 15-20 de minute de lectură, ritmul cardiac încetineşte şi devine mai regulat. Apoi, treptat, tensiunea arterială scade, iar valorile sale rămân mult mai stabile. Se pare că atunci când citim ceva cu plăcere şi care simţim că ne înalţă, chiar procesele de oxidare ale colesterolului şi depunerea sa pe artere sunt inhibate [...] Este însă foarte important să citim cu plăcere lucruri care ne atrag şi ne stârnesc interesul, aşa încât să nu resimţim neapărat un efort de voinţă în acest demers.

Cea mai eficientă se dovedeşte aşa-numita lectură activă, în care nu ne limităm doar să citim informaţia, ci facem şi pauze în care reflectăm la ea, ne scriem chiar câteva notiţe despre ceea ce am înţeles. In cazul lecturii active, nu doar conţinutul acestor cărţi ne poate ajuta, ci chiar demersul de a citi şi de a procesa ulterior, care obişnuieşte creierul să rămână într-o stare de concentrare perioade din ce în mai lungi de timp.

Avem nevoie de o carte sau de o revistă bună, de un fotoliu lângă fereastră şi de măcar o jumătate de oră liberă, cu telefonul pus pe silenţios. Apoi, trebuie doar să deschidem paginile şi să ne lăsăm cuprinşi de magia cuvintelor tipărite [...] O bucurie discretă, parcă puţin desuetă, cel puţin în aparenţă, dar cu efecte vindecătoare certe.

Galben de octombrie


La vreme de toamnă, se pare că organismul nostru este programat, din vremuri ancestrale, să interacţioneze în mod special cu lumina din spectrul galben. Această radiaţie luminoasă, modulată de unghiul în care se află Pământul faţă de soare, filtrată şi reflecată de frunzele uscate ale arborilor, ne dă o stare de optimism, ne face activi în timpul zilei şi ne ajută să ne odihnim profund în timpul nopţii.

Momentul cel mai bun pentru o baie de lumină galbenă-aurie este în luna octombrie, după-amiaza, între orele 16.30 - 18.00, atunci când emisia în spectrul galben este cea mai puternică. Cea mai simplă metodă pentru a beneficia de efectele acestei culori este "baia de lumină", făcută sub bolta pădurii cu frunze îngălbenite, timp de minimum 30 de minute, în fiecare zi, privind coroanele bine iluminate ale arborilor (dar nu direct soarele). Dacă afară nu este prea rece, putem expune la lumina galbenă nu doar faţa, ci şi gâtul şi braţele până la coate, iar efectele vor fi resimţite din plin.

Cercetătorii au observat că nu doar lumina aurie a soarelui, ci şi cea galbenă, dată de incandescenţa unui bec sau de flacăra unei lumânări, conferă aceleaşi efecte psihice benefice, e drept că nu la aceeaşi intensitate. Lumina galbenă produsă de flacăra lumânării sau cea portocalie-roşiatică, produsă de flăcările unui şemineu sau ale unui foc de tabără, amplifică foarte mult intimitatea, starea de confort psihic, calmează anxietatea, înlătură sentimentul de singurătate sau de închidere afectivă. Acesta este şi motivul pentru care, de la întâlnirile romantice la festivităţile de ţinută, totul se desfăşoară la lumina caldă a lumânărilor.

Lumina electrică albăstruie folosită în prezent, provenită de la neoane, becuri economice etc. este [...] nefastă pentru calitatea somnului. Insomniacul tipic al zilelor noastre, care stă treaz până târziu la televizor sau calculator, pentru a se trezi cu mare dificultate dimineaţa, datorează starea sa, în mare măsură, acestei lumini albăstrui, omniprezente. Studiile au arătat că radiaţia luminoasă de acest tip perturbă secreţia de melatonină, care are un rol decisiv în apariţia somnului şi în reglarea ciclului veghe-somn. Ei bine, antidotul la această perturbare a secreţiei de melatonină este chiar expunerea la lumina galbenă-aurie, care reglează de la sine somnul, ne face capabili de o relaxare mai profundă şi ne ajută să ne reglăm ritmul circadian.

Sursa: Revista Formula As
Foto: SXC.hu