Foto: EPA
Vizibile de precădere în emisfera nordică, ploaia de meteori poate fi vizualizată în nopțile de vară, fenomenul prezentând o activitate maximă în perioada 9-14 august.
Asociate cometei Swift-Tuttle, Perseidele sunt de fapt norul de particule lăsat de-a lungul orbitei acestei comete, numele provenind din mitologia greacă, cu referire la fii zeului Perseu. Rata acestor meteori la apogeu în acest an va fi cuprinsă conform estimărilor între 60-100 pe oră. Catolicii fac referire la această ploaie de meteori, ca fiind Lacrimile Sfântului Laurențiu, cu asociere la sărbătoarea din data de 10 august.
Fenomen astronomic inedit, ploaia de stele căzătoare reprezintă particule de praf cosmic sub 1 mm diametru care ard în atmosfera Pământului, intrând cu viteze în jur de 60 km pe secundă, producându-se și fenomenul de ionizare. Fenomenul a putut fi observat perfect în noaptea dintre 12 și 13 august, fiind amplificat și de curenți sporadici de meteori, care nu aparțin constelației Perseu. S-a putut observa magnitudinea (strălucirea) constelației prin comparație cu stelele vecine (vizualizarea am realizat-o cu un telescop cu un obiectiv cu diametru de 127 mm și distanța focală de 1000 mm, folosind diverse oculare).
Observații astronomice ale fenomenului au arătat regularitatea sa de mai bine de 2000 de ani, oamenii fiind fascinați de acest fenomen.
Asociate cometei Swift-Tuttle, Perseidele sunt de fapt norul de particule lăsat de-a lungul orbitei acestei comete, numele provenind din mitologia greacă, cu referire la fii zeului Perseu. Rata acestor meteori la apogeu în acest an va fi cuprinsă conform estimărilor între 60-100 pe oră. Catolicii fac referire la această ploaie de meteori, ca fiind Lacrimile Sfântului Laurențiu, cu asociere la sărbătoarea din data de 10 august.
Fenomen astronomic inedit, ploaia de stele căzătoare reprezintă particule de praf cosmic sub 1 mm diametru care ard în atmosfera Pământului, intrând cu viteze în jur de 60 km pe secundă, producându-se și fenomenul de ionizare. Fenomenul a putut fi observat perfect în noaptea dintre 12 și 13 august, fiind amplificat și de curenți sporadici de meteori, care nu aparțin constelației Perseu. S-a putut observa magnitudinea (strălucirea) constelației prin comparație cu stelele vecine (vizualizarea am realizat-o cu un telescop cu un obiectiv cu diametru de 127 mm și distanța focală de 1000 mm, folosind diverse oculare).
Observații astronomice ale fenomenului au arătat regularitatea sa de mai bine de 2000 de ani, oamenii fiind fascinați de acest fenomen.
Sursa: Vocea Rusiei
